Poznașa Anuța la 1 an și 9 luni




La 1 an și 9 luni, Anuța adoră apa și bălăceala: apa mării, unica vizită la o piscină, băița, ploaia, bălțile, apa de la robinet, orice recipient cu lichid - unde e rost de apu, acolo e și ea - tropâind, țopăind, stropind cu picuri de apă, făcând pozne și bucurându-se cu candoare.


O pățanie de la mare: 

Micuța noastră a fost răsturnată de un val și a căzut cu totul în apă. Nu a fost o experiență tocmai plăcută pentru Anuța, care s-a supărat pe mare ca primarul pe sat. Un timp a preferat jocurile de nisip. Dar din când în când se apropia de întinderea de apă cu o expresie revanșardă pe chip și arunca cu nisip în valuri de săreau stropi. "Așa-i trebuie! Lasă că o învăț eu minte!" se citea pe fețișoara ei. 





Dezvoltarea limbajului: 

Este tot mai curajoasă în a pronunța cuvinte noi. Pe cele mai lungi le scurtează: pepi (pepene), papu (papuci). Toate bobițele sunt duda (zmeură, afine, boabe de struguri - i-am cules multe dude când a fost sezonul lor). Cuvântul cel mai lung: taticutu (alint pentru tati). Pisicuța este: Piti cotomana (Peti hoțomana). Face asocieri de câte două cuvinte: de exemplu cere bibi cate (carte cu bebeluși), bibi nam nam (bebe rățușcă). Ocazional se exprimă în propoziții scurte: veau si eu, dami uou. 

Se face înțeleasă combinând cuvintele cu exprimarea non-verbală. Mai cu seamă NU-ul ei este foarte expresiv: tonul vocii, expresia de pe chip, pumnișorii încleștați, ba mai sare și-n sus. Sunt momente când pur și simplu se plimbă de colo-colo rostind: Nu, nu, nu...

Odată doi tineri ne-au depășit la coadă (doreau să iasă din magazin, nu să treacă în fața noastră). Anuța, din căruț, mică la stat, dar de netrecut cu vederea, le-a dat la fiecare câte o pălmuță - spre amuzamentul tuturor. Este, după toate aparențele, o fire temperamentală.





S-a diminuat timpul de somn și a crescut proporțional numărul de pozne. Ultimele pozne: a dat de-a dura pe scări un cărucior de lemn cu jucării în el. Zbang-zbang-zbang. A găsit un tub cu vopsea de pictură. Nu l-a putut deschide, dar și-a înfipt dințisorii ascuțiți în el și s-a umplut de vopsea albastră. Și-a dat pe piciorușe cu un tub întreg de cremă pe motiv că are... biba.


La 1 an și 9 luni, Anuța este dulce, adorabilă, pofticioasă, ciripitoare și poznașă, iar noi o iubim și o păzim ca pe o comoară. Ea este împreună cu Lorelai un dar minunat al vieții și bucuria ochilor noștri.




























































Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Revenirea la serviciu - cu Anuța la 1 an și 11 luni

Imagine
Am revenit la serviciu într-o frumoasă zi de octombrie - de octombrie auriu - azi, când scriu, e noiembrie ruginiu. Prima zi la birou a fost marcată de regăsiri și de întalnirea cu colegi noi. Firește, o parte din gândurile mele s-au îndreptat spre Pui de Om. Tati și buni însă au ajutat-o pe Anuța să nu-mi simtă lipsa ducând-o în parc și antrenând-o în tot felul de jocuri. Am avut emoții, dar programul de la serviciu (part-time de 6 ore și în home-office, cu o zi de mers la sediu pe lună) și sprijinul familiei au înlesnit întoarcerea mea.  Mai precis, avem o rutină mami - buni - Anuța.  Dimineața sunt cu Anuța la trezire, îi pregătesc micul dejun pe care îl servește cu mine sau cu buni. Își îndeplinește cu destoinicie rolul de alarmă bebelușească trezind-o pe Lorelai.  Citește cu buni și se joacă în casă până pe la ora 11. E de altfel studioasă, îi place să răsfoiască în voie cărticele și să i se citească. Seamănă cu mine și-mi aduce aminte de Lore mică, tot așa de receptivă.  La un mo
Citiți mai multe

Prima zi de școală - Lorelai

Imagine
Am avut atâtea emoții legate de prima zi de școală a lui Lorelai, încât mi-am exasperat chiar și copilul. "Mami, așteaptă și tu să merg o zi la școală și vom vedea dacă îmi place sau nu." Pentru a debuta cu încântare, am preluat o tradiție școlarească din Germania: Copiii primesc în prima zi de școală un cornet din carton imens și viu-colorat cu rechizite, dulciuri,  joculețe și alte surprize. Am pus în cornetul mare de un metru rechizite haioase: o gumă-pirat cu creioane pe post de picioare, o ascuțitoare verde în formă de pubelă, seturile de creioane și de carioci (stiloul totuși nu, mai ales că a fost cam scump), un CD în germană cu o poveste despre prima zi de școală a unei fetițe, câteva ciocolățele Kinder și alte mici surprize luate dintr-un magazin cu articole de petrecere. Cu întrebarea mea dacă îți place școala, am ignorat că relația cu tot ce înseamnă școala (profesori, colegi, materii, calificative, note, premii) este un proces. Lui Lorelai i-a plăcut la școală de
Citiți mai multe

Grădinița cu flori și cu multe culori

Imagine
Anuța a venit acasă, m-a privit în ochi și a spus serioasă:  - Mami, este primăvară. - Da, mami? - Da, știu de la grădiniță. Și, într-adevăr, la grădiniță a învățat despre primăvară prin joc. Copiii au "studiat" minunatele zambile, au dansat și au întâmpinat cu cântece venirea primăverii.  Mărțișoare meșterite din boabe de porumb, o lalea pictată, versuri care-ți merg la inimă:  "E ziua ta, mămico.  În dar ți-am adus inima.  Și, crede-mă, mămico,  un dar mai frumos nu se putea." E primăvară senină în grădinița cu flori. Boboceii se deschid către soare, în pastelate culori.
Citiți mai multe