Chemarea pădurii




Pe la 5 ani Lore se juca în parc. La un moment dat s-a întrerupt din joc, s-a dus țintă spre un copac și l-a îmbrățișat urmând un imbold al inimii.

Seara, înainte de culcare, deschideam fereastra, vorbeam cu nucul înalt și îi salutam și pe ceilalți copaci. Freamătul copacilor răspundea ca o șoaptă tainică. Aerul curat pătrundea în încăpere purtând prospețimea naturii vibrante.

În spatele blocului este o adevărată pădurice cu mulți copaci, iarbă, soc, toporași. Primăvara arborele de mătase își etalează florile în întreaga lor splendoare rozalie. Zi de zi păsăretul huzurește, zboară vesel, ciripește - guguștiuci, cuci, coțofene, ciocănitori, pițigoi, vrăbii și într-un an aici s-a aciuat chiar și o familie de bufnițe cu pui pufoși cu ochi rotunzi.


Cu Arthur și Lorelai am intrat în păduri ca într-un templu. Pădurea Snagov, pădurea de stejari de la Căzănești, drumeție spre cascada Lotrișor din parcul național Cozia, alte drumeții și plimbări la pas, prin munții Bucegi. Nu atât de des cât mi-aș fi dorit, dar ne-a priit mereu să fim în mijlocul naturii - împreună, gustând bucuriile simple ale vieții.






O lectură minunată: Auzi cum vorbesc copacii? - de Peter Wohlleben. Despre: copaci care preferă să trăiască în pâlcuri, respectiv specii solitare; "școala" copacilor; recorduri în lumea arboricolă; viețuitoare din adâncul pădurilor; aparenta comunicare misterioasă dintre copaci. De aici am aflat că există buturugi pe care copacii din jur "decid" să le mențină în viață. A fost o consolare pentru mine să descopăr că buturuga nucului copilăriei mele, tăiat abuziv, este încă "vie" (este tare, nu putrezește), rădăcinile ei fiind hrănite de copacii din apropiere. O buturugă înțeleaptă, înmagazinând cunoaștere centenară. Chiar și din aceste scurte rânduri răzbate un aspect criticabil al concepției lui Wohlleben, dar pe care eu îl apreciez: umanizarea copacilor. Ce urmează, au întrebat criticii, în curând vom vorbi despre drepturile copacilor? Ei bine, mie mi-ar plăcea să fiu o portavoce pentru arborii seculari și puieții lor.






Activități cu Lorelai mică: meșterit cu castane, conuri, ghinde, frunze, flori și bețișoare. Observarea păsărilor cu binoclul, texturi și elemente din natură examinate la microscop. Șabloane de scoarță de copac pe hârtie colorată cu creioane cerate. Găsind inspirație în natură, am explorat și ne-am jucat cu jucării de noi făcute.


Cu dor de codrul verde   💚💚💚


 

În Bușteni




La Șirnea







La Căzănești




Toporașii din spatele blocului




                             În pădurea Snagov



                                           
Pomi în floare



Jucându-ne cu jucării de noi făcute


                                    În Bucegi                                                  







Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Revenirea la serviciu - cu Anuța la 1 an și 11 luni

Imagine
Am revenit la serviciu într-o frumoasă zi de octombrie - de octombrie auriu - azi, când scriu, e noiembrie ruginiu. Prima zi la birou a fost marcată de regăsiri și de întalnirea cu colegi noi. Firește, o parte din gândurile mele s-au îndreptat spre Pui de Om. Tati și buni însă au ajutat-o pe Anuța să nu-mi simtă lipsa ducând-o în parc și antrenând-o în tot felul de jocuri. Am avut emoții, dar programul de la serviciu (part-time de 6 ore și în home-office, cu o zi de mers la sediu pe lună) și sprijinul familiei au înlesnit întoarcerea mea.  Mai precis, avem o rutină mami - buni - Anuța.  Dimineața sunt cu Anuța la trezire, îi pregătesc micul dejun pe care îl servește cu mine sau cu buni. Își îndeplinește cu destoinicie rolul de alarmă bebelușească trezind-o pe Lorelai.  Citește cu buni și se joacă în casă până pe la ora 11. E de altfel studioasă, îi place să răsfoiască în voie cărticele și să i se citească. Seamănă cu mine și-mi aduce aminte de Lore mică, tot așa de recept...
Citiți mai multe

Anuța la 1 an și 10 luni - drăgăstoasă

Imagine
Iată încă o lună minunată în care ne-am bucurat de culorile și de aromele toamnei și ne-am jucat cu frunze, ghinde, castane și măceșe.  Evenimentul lunii a fost Baby Fest (la Opera Comică pentru Copii). Aici Anuța s-a dat în carusel, a intrat într-o cameră cu multe elemente senzoriale viu colorate și s-a jucat cu instrumente muzicale. Un muzician s-a aplecat în dreptul ei și i-a cântat din fluier, iar ea se uita așa, ca o domniță.  Dar cel mai mult i-a plăcut "Ferma Animalelor" și că, la sfârșitul spectacolului de magie, a mângâiat un iepuraș. Surpriză, a fost destul de greu s-o fotografiez în colțul cu dovleci pentru că... mușca din decor. Alte premiere: primul ei cros și un concert  în parcul Moghioroș. Anuței îi place mult să ieșim la plimbare în parc. De două ori pe zi, cât mai mult. E parte din rutina ei zilnică de când era bebelușă. Seara la culcare citim și ne jucăm împreună. Îmi arată unde-i buburuza pe pagină, exclamă, rostește cuvinte pe măsură ce recunoaște ste...
Citiți mai multe

Grădinița cu flori și cu multe culori

Imagine
Anuța a venit acasă, m-a privit în ochi și a spus serioasă:  - Mami, este primăvară. - Da, mami? - Da, știu de la grădiniță. Și, într-adevăr, la grădiniță a învățat despre primăvară prin joc. Copiii au "studiat" minunatele zambile, au dansat și au întâmpinat cu cântece venirea primăverii.  Mărțișoare meșterite din boabe de porumb, o lalea pictată, versuri care-ți merg la inimă:  "E ziua ta, mămico.  În dar ți-am adus inima.  Și, crede-mă, mămico,  un dar mai frumos nu se putea." E primăvară senină în grădinița cu flori. Boboceii se deschid către soare, în pastelate culori.
Citiți mai multe